Pregătirea pentru primăvară: Sfaturi esențiale pentru o grădină de succes

Grădinăritul sezonier este o modalitate excelentă de a vă bucura de frumusețea și bogăția naturii pe tot parcursul anului. Planificând și plantând în funcție de anotimpuri, vă puteți asigura că grădina dumneavoastră are întotdeauna ceva de oferit, fie că este vorba de flori de primăvară, fructe de vară, culori de toamnă sau verdețuri de iarnă.

Unul dintre cele mai importante anotimpuri pentru grădinăritul de sezon este primăvara. Primăvara este momentul în care natura se trezește din somnul iernii și izbucnește în viață. Este, de asemenea, momentul în care trebuie să vă pregătiți grădina pentru sezonul de creștere care urmează. Pregătirea grădinii pentru primăvară poate face o mare diferență în ceea ce privește randamentul plantelor dumneavoastră și cât de mult vă bucurați de experiența de grădinărit.

În acest articol vom aborda cum să vă aranjați, să vă tăiați, să vă mulciți și să vă fertilizați grădina în timp ce analizăm cum să vă pregătiți grădina pentru primăvară.

Urmând câteva reguli, vei putea să cultivi o grădină de primăvară superbă și productivă, care îți va oferi flori, fructe, legume și ierburi proaspete. De asemenea, veți putea profita de beneficiile grădinăritului de sezon.

Prin plantarea în funcție de anotimpuri, puteți oferi plantelor dumneavoastră condițiile optime de care au nevoie pentru a se dezvolta. De asemenea, puteți evita să plantați culturi care nu sunt potrivite pentru climatul sau solul dumneavoastră, ceea ce poate reduce stresul și bolile. Pregătindu-vă grădina pentru primăvară, le puteți oferi plantelor dvs. un avans și le puteți prelungi sezonul de creștere. De asemenea, vă puteți mări recolta prin plantarea de culturi care se completează reciproc și care atrag insecte benefice și polenizatori. Grădinăritul în conformitate cu anotimpurile vă permite să apreciați varietatea și frumusețea naturii. De asemenea, vă puteți distra încercând cu diverse plante și tipuri care să vă atragă gusturile și preferințele.

Evaluarea grădinii și a solului dvs.

Înainte de a începe să vă plantați grădina de primăvară, este important să vă evaluați grădina și solul pentru a determina ce fel de plante vor crește cel mai bine și ce fel de modificări trebuie să faceți. Diferite plante au preferințe diferite în ceea ce privește textura solului, drenajul, nivelurile de nutrienți și pH-ul, astfel încât cunoașterea tipului și a stării solului vă poate ajuta să alegeți plantele potrivite și să le optimizați creșterea.

Drenajul reprezintă modul în care apa se deplasează prin sol. Un drenaj bun previne îmbibarea cu apă, putrezirea rădăcinilor și eroziunea. Pentru a verifica drenajul, săpați o groapă adâncă de aproximativ 20 cm și umpleți-o cu apă. Așteptați ca apa să se scurgă complet, apoi umpleți-o din nou. Măsurați cât timp îi ia apei să se scurgă a doua oară. Dacă durează mai puțin de 10 minute, înseamnă că aveți un sol nisipos cu drenaj rapid. Dacă durează mai mult de 30 de minute, înseamnă că aveți un sol argilos cu drenaj lent. Dacă durează între 10 și 30 de minute, aveți un sol argilos cu drenaj moderat.

Nutrienții sunt componentele de care plantele au nevoie pentru a crește și a prospera. Cei mai importanți trei nutrienți sunt azotul (N), fosforul (P) și potasiul (K), cunoscuți împreună sub denumirea de N-P-K. Pentru a evalua nivelurile de nutrienți, puteți utiliza un kit de testare acasă sau puteți trimite o probă de sol la un laborator profesionist. Un test de sol va determina cantitatea de N-P-K din solul dumneavoastră și tipul de îngrășământ pe care ar trebui să-l aplicați.

pH-ul solului dumneavoastră indică cât de acid sau alcalin este acesta. Majoritatea plantelor preferă un pH de 6-7, care variază de la ușor acid la neutru. Unele plante, cum ar fi afinele și azaleele, au nevoie de sol acid (sub 6), în timp ce clematis și lavanda au nevoie de sol alcalin (peste 7). Puteți folosi un kit de testare acasă pentru a determina pH-ul sau puteți trimite o mostră de sol la un laborator profesionist. Un test de sol va dezvălui pH-ul solului dvs. și tipul de amendamente necesare pentru a-l corecta.

Textura solului reprezintă cât de fine sau grosiere sunt particulele solului dumneavoastră. Există trei tipuri principale de textură a solului: nisip, nămol și argilă. Nisipul are cele mai mari particule și are o senzație de granulație. Noroiul are particule de dimensiuni medii și are o senzație de netezime. Argila are cele mai mici particule și se simte lipicioasă. Textura ideală a solului pentru majoritatea plantelor este argila, care este un amestec de nisip, nămol și argilă. Pentru a verifica textura solului, puteți face un simplu test cu borcan sau un test cu panglică. Pentru testul borcanului, umpleți un borcan de sticlă transparentă până la jumătate cu apă și adăugați o linguriță de sare sau detergent. Apoi adăugați puțin pământ din grădina dvs. și agitați bine. Lăsați borcanul să stea timp de o zi sau două până când pământul se așează în straturi. Stratul de jos este nisip, stratul de mijloc este nămol, iar stratul de sus este argilă. Grosimea fiecărui strat vă spune cât de mult din fiecare tip de sol aveți. Pentru testul panglicii, luați o mână de pământ umed și strângeți-l într-o minge. Apoi încercați să o înfășurați într-o panglică între degetul mare și arătător. Dacă formează o panglică lungă care se ține bine, înseamnă că aveți sol argilos. Dacă formează o panglică scurtă care se rupe ușor, înseamnă că aveți un sol argilos. Dacă nu formează deloc o panglică, aveți un sol nisipos.

După ce v-ați evaluat grădina și solul, vă puteți îmbunătăți calitatea solului prin adăugarea de compost sau de materie organică. Compostul este materia organică descompusă care adaugă nutrienți, îmbunătățește drenajul, reține umiditatea și susține microorganismele benefice din sol. Materia organică poate fi orice material vegetal sau animal care se descompune în sol, cum ar fi frunzele, iarba tăiată, gunoiul de grajd, paiele sau așchiile de lemn. Adăugarea de compost sau materie organică poate contribui la îmbunătățirea oricărui tip de sol, făcându-l mai fertil, mai argilos și mai sănătos.

Planificarea grădinii dvs.

După ce v-ați evaluat grădina și solul, următorul pas este să vă planificați amenajarea grădinii și să alegeți plantele potrivite pentru regiunea și tipul de sol. Planificarea grădinii vă poate ajuta să vă maximizați spațiul, să creați un interes vizual și să evitați problemele comune, cum ar fi dăunătorii, bolile și buruienile.

În funcție de locul în care locuiți, veți avea opțiuni diferite în ceea ce privește plantele pe care le puteți cultiva cu succes. Puteți utiliza harta zonelor de rezistență USDA pentru a afla ce plante sunt potrivite pentru climatul dumneavoastră. De asemenea, puteți utiliza un instrument de căutare a plantelor sau o enciclopedie a plantelor pentru a căuta plante în funcție de zonă, expunerea la soare, tipul de sol, perioada de înflorire, culoare, înălțime și alte criterii. De asemenea, puteți vizita pepinierele sau grădinile locale pentru a vedea ce plante prosperă în zona dvs. și pentru a obține sfaturi de la experți.

Odată ce aveți o listă de plante pe care doriți să le cultivați, trebuie să decideți unde să le amplasați în grădină. Puteți folosi o hârtie grafică sau o aplicație de planificare a grădinii pentru a schița amenajarea grădinii. Luați în considerare factori precum expunerea la soare, drenajul, dimensiunea plantelor, forma plantelor, culoarea plantelor, textura plantelor și funcția plantelor atunci când vă proiectați amenajarea. De exemplu, puteți grupa împreună plantele cu nevoi similare de soare și apă, puteți plasa plantele mai înalte în partea din spate și plantele mai scunde în partea din față a unei borduri, puteți crea puncte focale cu culori sau forme contrastante și puteți folosi plante cu texturi diferite pentru a adăuga varietate și interes.

Dacă cultivați legume sau plante aromatice în grădină, puteți folosi rotația culturilor și plantarea de însoțitori pentru a vă îmbunătăți producția și a preveni problemele. Rotația culturilor înseamnă schimbarea locației diferitelor tipuri de culturi în fiecare an pentru a evita epuizarea solului de nutrienți și atragerea de dăunători și boli. De exemplu, puteți face rotația culturilor în funcție de familia de plante, cum ar fi Brassicaceae (varză, broccoli, varză kale), leguminoase (fasole, mazăre), solanaceae (roșii, ardei) și cucurbitacee (castraveți, dovlecei). Plantarea în comun înseamnă plasarea în apropierea unor plante care se avantajează reciproc pentru a spori creșterea, a respinge dăunătorii, a atrage polenizatorii sau a oferi sprijin. De exemplu, puteți planta busuioc lângă roșii pentru a descuraja afidele și pentru a îmbunătăți aroma, gălbenele lângă varză pentru a respinge viermii de varză și nematozii, nasturți lângă castraveți pentru a atrage gândacii de castraveți sau porumb lângă fasole și dovlecei pentru a forma o grădină cu „trei surori”.

Începerea semințelor în interior

Unul dintre avantajele de a începe semințele în interior este că puteți avea un avans în grădina de primăvară și puteți cultiva o varietate mai mare de plante care s-ar putea să nu fie disponibile la pepiniera locală. Începerea semințelor în interior vă poate, de asemenea, economisi bani și vă oferă un control mai mare asupra calității și sănătății plantelor dumneavoastră.

Pentru a începe semințele în interior, va trebui să faceți următorii pași:

1. Alegeți recipientele potrivite: Puteți folosi tăvi de semințe, ghivece de turbă, cutii de ouă, pahare de iaurt sau orice alte recipiente mici care au găuri de drenaj pe fund. Asigurați-vă că spălați și sterilizați orice recipiente reciclate înainte de a le folosi. De asemenea, puteți folosi ghivece biodegradabile care pot fi plantate direct în pământ fără a deranja rădăcinile.
2. Alegeți solul potrivit: Veți avea nevoie de un amestec pentru începerea semințelor care să fie ușor, pufos și steril. Nu folosiți pământ de grădină sau pământ de ghiveci, deoarece acestea pot conține agenți patogeni, dăunători sau semințe de buruieni care pot dăuna răsadurilor dumneavoastră. Puteți cumpăra amestecul de pornire a semințelor de la un centru de grădinărit sau vă puteți face propriul amestec, amestecând părți egale de mușchi de turbă, perlit și vermiculită.
3. Alegeți iluminarea potrivită: Semințele au nevoie de lumină adecvată pentru a germina și a crește. Puteți folosi un pervaz însorit, dar asigurați-vă că rotiți containerele în mod regulat pentru a împiedica răsadurile să se aplece spre lumină. De asemenea, puteți folosi lumini artificiale, cum ar fi tuburile fluorescente sau luminile de creștere cu LED, care sunt plasate la 5 până la 5 cm deasupra răsadurilor și sunt ținute aprinse timp de 12 până la 16 ore pe zi. Puteți ajusta înălțimea luminilor pe măsură ce răsadurile cresc.
4. Plantați semințele: Urmați instrucțiunile de pe pachetul de semințe cu privire la adâncimea și distanța la care trebuie plantate semințele. Unele semințe au nevoie de lumină pentru a germina, așa că nu le acoperiți cu pământ. Altele au nevoie de întuneric, așa că acoperiți-le ușor cu pământ sau cu un prosop de hârtie. Etichetați fiecare recipient cu numele și data plantării. Udați ușor cu o sticlă cu pulverizator sau cu o stropitoare cu duză fină. Acoperiți recipientele cu folie de plastic sau cu o cupolă transparentă pentru a crea un mediu umed și a accelera germinarea.
5. Udați și fertilizați: Păstrați solul umed, dar nu îmbibat. Verificați zilnic și udați după cum este necesar. Evitați udarea excesivă sau subacvatică, deoarece ambele pot cauza probleme pentru răsadurile dumneavoastră. Odată ce semințele au germinat, îndepărtați capacul de plastic și mutați recipientele într-un loc luminos. Când răsadurile au două seturi de frunze adevărate (fără a pune la socoteală prima pereche de cotiledoane), puteți începe să le fertilizați cu un îngrășământ lichid diluat la fiecare săptămână sau două.
6. Transplantați răsadurile: Când răsadurile sunt suficient de mari și au dezvoltat rădăcini puternice, le puteți transplanta în ghivece mai mari sau în grădină. Înainte de transplantare, trebuie să vă întăriți răsadurile expunându-le treptat la condiții exterioare timp de o săptămână sau două. Începeți prin a-i plasa într-un loc adăpostit timp de câteva ore pe zi și creșteți timpul și expunerea în fiecare zi până când sunt gata să fie plantați.

Plantarea și întreținerea grădinii dvs.

După ce ați început să plantați semințele în interior și le-ați întărit, sunteți gata să le plantați în grădină. Plantarea și întreținerea corectă a grădinii dvs. vă pot asigura că plantele cresc bine și produc flori, fructe și legume din abundență.

În primul rând, trebuie să urmați instrucțiunile de pe pachetul de semințe sau de pe eticheta plantei pentru a ști la ce adâncime, la ce distanță și când să vă plantați plantele. Asigurați-vă că alegeți o locație care să corespundă cerințelor de soare și apă ale plantelor dumneavoastră. Săpați o groapă care să fie puțin mai mare decât ghemul de rădăcini al plantei dumneavoastră și slăbiți ușor rădăcinile înainte de a o pune în groapă. Umpleți groapa cu pământ și apăsați ferm în jurul bazei plantei. Udați bine după plantare.

Udarea este unul dintre cele mai importante moduri de a vă îngriji grădina. Plantele au nevoie de apă pentru a absorbi nutrienții, pentru a face fotosinteză și pentru a transpira. Cantitatea și frecvența udării depind de tipul de plantă, de vreme și de sol. În general, ar trebui să udați adânc și rar, mai degrabă decât superficial și des. Acest lucru încurajează rădăcinile să crească mai adânc și mai puternic. Puteți verifica umiditatea solului introducându-vă degetul în sol până la al doilea articulație. Dacă îl simțiți uscat, este timpul să udați. Dacă îl simțiți umed, puteți aștepta. Evitați să udați în cea mai fierbinte parte a zilei sau noaptea, deoarece acest lucru poate provoca boli fungice sau evaporare. Udați la baza plantei, mai degrabă decât deasupra capului, deoarece acest lucru poate preveni arderea frunzelor sau bolile.

Îngrășământul poate oferi plantelor dvs. un plus de nutrienți care ar putea să nu fie disponibili în sol. Cu toate acestea, fertilizarea excesivă poate provoca mai mult rău decât bine, deoarece poate arde rădăcinile, poate reduce înflorirea sau fructificarea sau poate atrage dăunători și boli. Trebuie să urmați instrucțiunile de pe pachetul de îngrășământ pentru a ști cât de mult și cât de des trebuie aplicat. De asemenea, puteți folosi îngrășăminte organice, cum ar fi compostul, gunoiul de grajd sau mulsul de viermi, care sunt mai blânde și mai benefice pentru sol. Ar trebui să evitați fertilizarea în condiții de secetă sau îngheț, deoarece acest lucru poate stresa plantele.

Tunderea poate ajuta plantele să își mențină forma, dimensiunea, sănătatea și productivitatea. Prin tăiere se pot îndepărta ramurile moarte, bolnave sau deteriorate, se poate îmbunătăți circulația aerului și pătrunderea luminii, se poate încuraja o nouă creștere și înflorire și se pot preveni dăunătorii și bolile. Cu toate acestea, nu toate plantele au nevoie de tăiere sau beneficiază de ea. Ar trebui să cercetați plantele specifice pentru a afla dacă au nevoie de tăiere și când și cum să o faceți. În general, ar trebui să tăiați la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii, înainte de începerea noii creșteri, folosind unelte ascuțite și curate. Ar trebui să faceți tăieturi curate, în unghi, chiar deasupra unui mugure sau a unui guler de ramură. Ar trebui să evitați să tăiați mai mult de o treime dintr-o plantă la un moment dat sau să tăiați pe timp cald sau rece.

Dăunătorii și bolile pot afecta orice grădină, dar le puteți preveni sau reduce la minimum folosind remedii naturale și plantarea de însoțitori. Remediile naturale includ utilizarea de bariere fizice (cum ar fi capacele de rând sau plasele), capcane (cum ar fi capcanele lipicioase sau capcanele cu feromoni), repelenți (cum ar fi sprayul cu usturoi sau sprayul cu ardei iute), prădători (cum ar fi gărgărițele sau dantelele) sau plante (cum ar fi uleiul de neem sau piretrul). Plantarea în comun înseamnă cultivarea de plante care își aduc reciproc beneficii prin respingerea dăunătorilor, atragerea insectelor benefice, oferirea de umbră sau sprijin sau îmbunătățirea calității solului. De exemplu, puteți planta gălbenele lângă roșii pentru a descuraja nematozii și afidele; busuioc lângă castraveți pentru a alunga gândacii de castraveți; nasturți lângă varză pentru a atrage viermii de varză; sau porumb lângă fasole și dovleac pentru a forma o grădină cu „trei surori”.

Recoltarea și conservarea grădinii dumneavoastră⠀

Ultimul pas pentru a vă bucura de grădina de primăvară este recoltarea și conservarea produselor. Recoltarea și conservarea produselor vă poate permite să vă bucurați mai mult timp de roadele muncii dvs. și să preveniți risipa. De asemenea, puteți păstra semințele de la plantele dvs. pentru sezoanele viitoare.

Pentru a vă recolta și conserva produsele, va trebui să faceți următorii pași:

• Recoltați corect: Recoltarea la momentul potrivit și în modul potrivit poate asigura că produsele dvs. sunt proaspete, coapte și gustoase. Ar trebui să urmați instrucțiunile de pe pachetul de semințe sau de pe eticheta plantei pentru a ști când și cum să vă recoltați produsele. În general, ar trebui să recoltați dimineața devreme sau seara târziu, când temperatura este mai scăzută și este mai puțin probabil ca produsele să se ofilească. Trebuie să folosiți unelte ascuțite și curate, cum ar fi foarfeci, cuțite sau foarfece de grădinărit, pentru a tăia produsele fără a deteriora planta. Trebuie să manipulați delicat produsele și să evitați să le loviți sau să le striviți. Ar trebui să spălați bine produsele și să îndepărtați orice murdărie sau insecte.
• Depozitați în mod corespunzător: Depozitarea corespunzătoare a produselor poate prelungi durata de depozitare și poate preveni deteriorarea acestora. Diferitele tipuri de produse au cerințe diferite de depozitare, în funcție de temperatura, umiditatea și preferințele lor în materie de lumină. Ar trebui să urmați instrucțiunile de pe pachetul de semințe sau de pe eticheta plantei pentru a ști cum să vă depozitați produsele. În general, ar trebui să depozitați separat fructele și legumele, deoarece unele fructe emit gaz etilenă care poate face ca legumele să se coacă mai repede și să se strice. De asemenea, ar trebui să depozitați produsele în funcție de gradul de coacere, deoarece unele produse continuă să se coacă după recoltare, în timp ce altele nu. Câteva exemple de metode de depozitare sunt:
• Refrigerarea: Refrigerarea poate păstra unele produse proaspete și crocante pentru mai mult timp. Ar trebui să refrigerați produsele care sunt predispuse la ofilire, cum ar fi verdețurile cu frunze, ierburile, fructele de pădure și castraveții. De asemenea, ar trebui să refrigerați produsele care au ajuns la maturitate maximă, cum ar fi roșiile, ardeii și fructele cu sâmburi. Ar trebui să depozitați produsele refrigerate în pungi de plastic perforate sau în recipiente cu capac pentru a menține umiditatea și a preveni uscarea.
• Congelare: Unele legume pot fi conservate prin congelare timp de săptămâni sau chiar ani de zile. Fructele și legumele cu multă apă, cum ar fi porumbul, mazărea, fasolea, dovleceii și fructele de pădure, ar trebui să fie congelate. Produse precum dovleacul, dovleacul, merele și rubarba pe care doriți să le folosiți mai târziu pentru coacere sau gătit ar trebui, de asemenea, să fie congelate. Înainte de a congela produsele, trebuie să le spălați, să le decojiți, să le tăiați și să le blanchiti (fierbeți-le pe scurt). Ar trebui să fie plasate în pungi sau recipiente congelate care sunt etichetate și cu data. Evitați să le umpleți prea mult și lăsați un anumit spațiu pentru creștere.
• Uscarea: Uscarea anumitor legume poate concentra aroma și valoarea nutritivă a acestora. Ierburile, ciupercile, ardeii, roșiile și merele ar trebui să fie uscate, deoarece conțin puțină apă. În plus, ar trebui să uscați orice ingrediente, cum ar fi chipsurile de mere, busuiocul, oregano, fulgii de ardei iute și roșiile uscate la soare, pe care intenționați să le folosiți pentru condimente sau gustări în viitor. Legumele dvs. pot fi uscate într-un deshidrator, într-un cuptor sau într-un spațiu însorit în aer liber. Legumele dvs. trebuie să fie bine curățate, tăiate felii subțiri și așezate într-un singur strat pe un suport sau într-o tavă de copt. Se usucă la o temperatură scăzută (aproximativ 140°F sau 60°C) până când devin corpolente sau casante. Alimentele uscate trebuie depozitate în borcane sau pungi etanșe și păstrate în locuri răcoroase și întunecate.
• Murarea: Decaparea poate conserva unele produse prin scufundarea lor în oțet sau saramură (apă sărată). Ar trebui să murați produsele care au o textură crocantă și o aromă picantă, cum ar fi castraveții, morcovii, sfecla, ceapa, usturoiul și varza. De asemenea, ar trebui să puneți la murat produsele pe care doriți să le folosiți mai târziu pentru salate sau sandvișuri, cum ar fi murăturile de mărar, murăturile dulci, ouăle murate, varza murată și kimchi. Puteți pune la murat produsele folosind o conservă cu baie de apă caldă sau o metodă la frigider. Trebuie să spălați, să sterilizați și să umpleți borcanele cu produsele dumneavoastră și cu lichidul de murat ales (cum ar fi oțet, zahăr, sare, condimente, ierburi aromatice etc.). Ar trebui să închideți borcanele ermetic și să le procesați în apă clocotită timp de 10-15 minute (pentru metoda băii de apă fierbinte) sau să le depozitați în frigider timp de cel puțin o săptămână (pentru metoda frigiderului).
• Conserve: Conservarea poate conserva unele produse prin încălzirea lor în borcane sigilate pentru a ucide bacteriile și a crea un sigiliu în vid. Ar trebui produse care au un conținut scăzut de acid, cum ar fi fasolea verde, morcovii, porumbul, mazărea și roșiile. Ar trebui, de asemenea, produse pe care doriți să le folosiți mai târziu pentru supe, sosuri sau gemuri, cum ar fi piureul de dovleac, sosul de roșii sau gemul de căpșuni. Puteți să vă conservați produsele folosind o conservă cu baie de apă caldă sau o conservă sub presiune, în funcție de aciditatea produselor. Ar trebui să spălați, să decojiți, să tăiați și să gătiți produsele înainte de a le pune în conservă. Umpleți borcanele cu produsele și cu lichidul de conservă ales (cum ar fi apă, suc, sirop sau oțet). Ar trebui să lăsați un spațiu liber în partea de sus a borcanului și să eliminați orice bule de aer. Ar trebui să ștergeți marginile borcanelor și să le sigilați cu capacele și benzile. Trebuie să procesați borcanele în apă clocotită sau sub presiune pentru timpul recomandat (în funcție de tipul și mărimea produsului). Trebuie să lăsați borcanele să se răcească complet și să verificați sigiliile înainte de a le depozita într-un loc răcoros și întunecos.
• Păstrați semințele: Păstrând semințele de la plantele dumneavoastră, le puteți replanta în anul următor și puteți menține diversitatea lor genetică. Pentru salvarea semințelor ar trebui să folosiți numai soiuri de plante de patrimoniu sau cu polenizare deschisă. Este posibil ca plantele hibride încrucișate să nu dea naștere la urmași care să fie fideli tipului, deoarece sunt alcătuite din două tipuri diferite. De asemenea, ar trebui păstrate semințele provenite de la plante puternice, robuste, cu trăsăturile pe care doriți să le păstrați. Semințele de la plante bolnave, slabe sau care au fost polenizate încrucișat cu alte tipuri nu ar trebui să fie salvate. Când semințele au terminat de maturizat și s-au uscat pe plantă, ar trebui să le recoltați. Este important să curățați bine semințele după ce le scoateți din pulpă, coajă sau păstaie. Semințele ar trebui să fie uscate complet într-un mediu cald și aerisit. Etichetați semințele cu numele lor și data la care au fost colectate. Semințele trebuie păstrate într-un loc uscat și răcoros, în borcane de sticlă sau în plicuri de hârtie.

Concluzie

Primăvara este o perioadă minunată pentru a începe o grădină și pentru a vă bucura de frumusețea și bogăția naturii. În acest articol, am abordat modul în care trebuie să vă pregătiți grădina pentru primăvară, să vă planificați amenajarea grădinii și să alegeți plantele potrivite, să începeți semințele în interior, să plantați și să vă întrețineți grădina în mod corespunzător, precum și să recoltați și să păstrați produsele. Urmând aceste sfaturi, vă puteți asigura că veți avea o grădină de primăvară reușită și plină de satisfacții, care vă va oferi flori, fructe, legume și ierburi proaspete. Cheia este să începeți devreme și să planificați din timp. Nu așteptați până în ultimul moment pentru a vă pregăti grădina pentru primăvară. Începeți acum și veți fi uimiți de rezultate. Grădinăritul este un hobby distractiv și împlinitor care vă poate aduce bucurie și satisfacție. Grădinărit fericit!

Întrebări frecvente (FAQ) despre pregătirea grădinii pentru primăvară

Published: 27.04.2023